Țările și-au prezentat poziția comună într-o scrisoare adresată Comisiei Europene și făcută publică joi. Scrisoarea a fost trimisă cu mai puțin de o lună înainte de alegerile pentru Parlamentul European din toate cele 27 de țări ale UE. Este de așteptat ca partidele de extremă-dreapta anti-imigrație să obțină rezultate bune în alegeri.
Scrisoarea este semnată de Austria, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia și România. Aceasta cere executivului Uniunii Europene să „propună noi modalități și soluții pentru a preveni migrația neregulamentară în Europa”.
Aceste țări doresc ca UE să înăsprească Pactul privind azilul și migrația, care intră în vigoare în 2026 și prevede controale mai stricte la frontiere și expulzarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși.
Cele 15 țări doresc, de asemenea, mecanisme de detectare și interceptare a ambarcațiunilor cu migranți și de relocare a migranților „într-un loc de siguranță prestabilit într-o țară parteneră din afara UE, unde pot fi găsite soluții durabile pentru acești migranți.
De asemenea, ele doresc să faciliteze trimiterea solicitanților de azil în țări terțe în timp ce cererile lor de protecție sunt evaluate. Ca exemplu, ei indică acordul dintre Italia și Albania, prin care mii de solicitanți de azil ridicați pe mare pot fi duși în tabere într-o țară din Balcani din afara UE pentru a aștepta procesarea cazurilor lor.
Comisia Europeană a declarat că va analiza scrisoarea, deși purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper a adăugat că „toată munca și atenția noastră se concentrează acum pe punerea în aplicare a pactului privind migrația și azilul”.
Diferențe față de modelul britanic și cel din Rwanda
Legislația UE prevede că persoanele care intră în blocul comunitar fără documente pot fi trimise într-o altă țară unde pot solicita azil dacă țara respectivă este considerată sigură și dacă solicitantul are o legătură reală cu ea. Acest lucru este fundamental diferit de schema concepută de Marea Britanie după ce a părăsit UE, prin care persoanelor intrate ilegal li se refuză dreptul de a solicita azil în Regatul Unit și sunt trimise în Rwanda. Grupurile de apărare a drepturilor acuză această țară africană, condusă cu o mână de fier de președintele Paul Kagame de la genocidul din 1994, în care au murit aproximativ 800 000 de persoane, că zdrobește libertatea de exprimare și opoziția politică.
15 țări au declarat că doresc ca UE să încheie acorduri cu țări terțe cu rute majore de migrație, dând ca exemplu acordul din 2016 cu Turcia pentru acceptarea refugiaților din Siria.
Cu toate acestea, din punct de vedere juridic, aceste modele ridică o serie de întrebări și necesită multe resurse, spun experții. În plus, acordul cu Italia a întârziat deschiderea centrelor de primire în Albania. Iar în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, după care va fi formată o nouă Comisie Europeană, propunerile prezentate de cele 15 țări vor trebui să fie analizate de noua Comisie Europeană.
