1. Oamenii inteligenți au standarde prea înalte.
A avea standarde nu este un lucru rău. Te va menține pe drumul spre fericire și succes. Dar standardele prea înalte pot fi o problemă. Oamenii inteligenți știu, de obicei, ce își doresc de la viață și refuză să se mulțumească cu mai puțin. Standardele lor înalte acoperă toate domeniile vieții lor: muncă, relații, obiective de viață.
În realitate, astfel de dorințe sunt foarte greu de satisfăcut. Drept urmare, oamenii inteligenți sunt bântuiți în mod constant de frustrarea față de realizările lor sau față de munca care îi împiedică să meargă mai departe. Așteptările lor mari de la ei înșiși pot avea un efect profund asupra relațiilor cu cei din jur.
2. Oamenii inteligenți adesea nu reușesc să accepte lucrurile așa cum sunt și se concentrează asupra a ceea ce ar trebui să fie în ideal.
Dacă te afli într-o stare de fericire, mintea ta este toată în momentul prezent. Atenția ta este atunci pe deplin concentrată pe ceea ce ți se întâmplă acum.
3. Oamenii inteligenți nu știu cum să se bucure de momentul prezent, deoarece încearcă mereu să găsească un fel de sens.
Cunoștințele unei persoane foarte inteligente copleșesc percepția. Mintea sa este incapabilă să obțină plăcere din momentul prezent: adaugă sau scade, rafinează sau reformulează, înțelege sau interpretează, pur și simplu rătăcește undeva departe etc.
Mintea încearcă să „editeze” momentul prezent și să găsească un sens în el, deoarece momentul în sine nu îi este suficient. Această nemulțumire împinge mintea la munca disperată care i-ar permite să acceseze toate informațiile și amintirile pe care le-a acumulat, ceea ce i-ar da posibilitatea de a face momentul „și mai bun”.
Iar în acest proces, mintea se comportă într-o manieră nerăbdătoare, sumbră sau confuză, deoarece descoperirile sale se dovedesc insuficiente sau nu reușesc să găsească nimic. Și pentru că resursele sale existente sunt insuficiente, începe să lucreze mai mult: citind, scriind, căutând pe internet sau pur și simplu gândind.
4. Fericirea este o minte care se liniștește; inteligența este o minte care refuză să se liniștească.
Pentru o minte fericită, ceea ce este este suficient.
O astfel de persoană nu caută să schimbe prezentul; pur și simplu îl acceptă și acționează în funcție de circumstanțe. Un om prea inteligent, pe de altă parte, nu este ușor de mulțumit și nu va înțelege niciodată de ce este atât de mulțumită mintea fericită și o va acuza de lenevie.
5. Cei mai inteligenți oameni sunt mereu blocați pe ceva.
6. Personalitățile foarte inteligente au tendința de a analiza și de a investiga până la epuizare. Ele trebuie să cântărească argumentele pro și contra înainte de a lua o decizie. Această tendință le conduce adesea la depresie.
Mai mult, răspunsurile pe care le primesc la întrebările lor sâcâitoare nu pot fi doar neplăcute și dezamăgitoare, ci pot avea un efect devastator asupra gânditorilor înșiși. „Capacitatea de a observa fără a judeca este cea mai înaltă formă de inteligență” – Jidu Krishnamurti.
6. Dacă rezultatul unei acțiuni se dovedește a fi mai rău decât se aștepta, oamenii inteligenți simt o dezamăgire profundă.
Acțiunile nu duc întotdeauna la același rezultat programat: oamenii inteligenți au prea multă încredere în puterea inteligenței lor și în capacitatea acesteia de a prezice consecințele acțiunilor lor.
7. Autocritica constantă și necruțătoare.
Majoritatea oamenilor inteligenți au o stimă de sine destul de scăzută, iar motivul constă în critica constantă pe care și-o fac singuri. Ei sunt incapabili să își accepte neajunsurile, deoarece cred că trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde. De aceea, se găsesc adesea într-o stare de melancolie.
8. Sunt în căutarea unui nivel mai profund al ființei.
Majoritatea oamenilor inteligenți știu să facă distincția între bine și rău, dar sunt incapabili să accepte calitățile negative ale oamenilor sau îi privesc prea aspru. Realizarea adevărului rece este dureroasă și deprimantă pentru ei, pentru că majoritatea oamenilor inteligenți privesc mai întâi în interior.
Ei nu pot trăi fără o reflecție și o evaluare constantă a rezultatelor lor – este a doua lor natură. Oamenii foarte inteligenți au o minte exigentă care pune constant întrebări și îi face să se simtă neliniștiți.
9. Puțini oameni îi înțeleg cu adevărat.
10. Comunicarea este cea mai mare sursă de fericire. Întotdeauna încercăm să ne împărtășim anxietățile și experiențele cu ceilalți, ceea ce face ca acestea să fie mai ușor de înfruntat.
Chiar și cea mai inteligentă persoană are nevoie de cineva cu care să își împărtășească grijile, ușurându-i astfel povara. Cu toate acestea, este foarte dificil pentru o persoană cu o inteligență ridicată să găsească un interlocutor care să aibă aceeași profunzime ca și el.
10. Inteligența ridicată provoacă adesea probleme psihologice.
Persoanele cu un coeficient de inteligență ridicat au adesea o anumită tulburare care le determină să analizeze constant lucrurile și să pună întrebări. Iar această cale nu le aduce, de obicei, nici fericire, nici sănătate psihologică.
Mintea umană este un lucru foarte complex și nu este pe deplin înțeleasă. Analizele excesive și un sentiment constant de izolare îi urmăresc adesea pe oamenii inteligenți pe tot parcursul vieții lor.
„Fericirea oamenilor inteligenți este cel mai rar lucru pe care l-am văzut vreodată” – Ernest Hemingway.
11. Fericirea înseamnă muncă grea în fiecare zi.
12. Nu merită ca oamenii inteligenți să renunțe atât de ușor la compania altora. Acesta este motivul pentru care mulți oameni inteligenți și sensibili se simt atât de nefericiți.
Este foarte firesc ca majoritatea oamenilor inteligenți să aibă unele ciudățenii și hobby-uri ciudate. Dar acesta nu este un motiv pentru a nu mai interacționa cu oameni care nu au aceeași perspicacitate și sensibilitate.
12. Oamenii inteligenți se pot simți destul de inconfortabil în societate.
Oamenii obișnuiți profită adesea de faptul că personalitățile inteligente par nepotrivite pentru a trăi în societate. Ca urmare, intelectualii sunt adesea prinși în focul criticilor, în timp ce oamenii obișnuiți, pe de altă parte, își sărbătoresc victoria în acest proces.
13. Oamenii inteligenți se simt adesea neliniștiți de faptul că își pierd abilitățile.
14. Ironiile și atacurile sarcastice din partea altor persoane îi stânjenesc de obicei. Analiza ulterioară a propriului lor comportament nu face decât să le sporească tristețea.
„Toți oamenii care au atins perfecțiunea în filosofie, poezie, artă și politică – chiar și Socrate și Platon – au fost caracterizați de un suflet melancolic; la unii, melancolia s-a transformat chiar într-o stare de boală.”
Mulți oameni inteligenți nu obțin mari succese în cariera lor și pot fi chiar conduși de oameni mai puțin educați și inteligenți. Unii intelectuali, în special personalitățile creative, chiar clachează sub presiunea circumstanțelor și a altor persoane sau devin victime ale manipulării. „Sunt atât de inteligent încât uneori nu înțeleg nici măcar un cuvânt din ceea ce spun” – Oscar Wilde.
