Parlamentul georgian a trecut marți peste veto-ul președintelui Salome Zurabishvili la legea privind agenții străini. Versiunea originală a legii, pe care legislativul o aprobase anterior în trei lecturi, a fost susținută de 84 de deputați, iar patru au fost împotrivă, relatează TASR, citând rapoarte ale Reuters și DPA.
Anterior, 66 de deputați au votat singuri împotriva veto-ului președintelui.
Președintele georgian a pus veto legii, intitulată oficial „Cu privire la transparența influenței străine”, la 18 mai, la patru zile după ce a fost adoptată în a treia lectură în parlament de către deputații partidului de guvernământ Visul Georgian și aliații săi. Acest bloc politic a avut suficiente voturi în parlament pentru a trece peste veto.
Conform legii, orice ONG independent sau organizație media va trebui să se înregistreze ca „organizație care urmărește interesele unei puteri străine” dacă primește mai mult de 20 % din finanțare din străinătate.
Protestele din aprilie
Proteste antiguvernamentale în masă au fost lansate la începutul lunii aprilie ca răspuns la intenția partidului Visul Georgian de a promova un proiect de lege controversat. Uniunea Europeană, NATO, Consiliul Europei și ONU au criticat proiectul de lege.
Partidul de guvernământ a apărat proiectul de lege, afirmând că acesta are ca scop creșterea transparenței finanțării ONG-urilor. Acesta a încercat să introducă o astfel de legislație anul trecut, dar a retras-o din parlament din cauza protestelor în masă.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat anterior că SUA va reevalua cooperarea bilaterală cu Georgia și va impune restricții de viză dacă proiectul de lege va fi adoptat. Partidul Visul Georgian a calificat mișcarea drept comică și fără precedent, menționând că politica de amenințări nu corespunde spiritului parteneriatului strategic.
Potrivit unui reporter DPA, mii de persoane care protestează împotriva legii s-au adunat și marți în fața parlamentului. Demonstranții i-au catalogat pe oficialii georgieni drept „sclavi”, „trădători” și „ruși”, sugerând că criticii văd paralele cu o lege adoptată în Rusia, pe care guvernul o folosește de ani de zile pentru a suprima opoziția și presa independentă.