Juriștii Seimas evaluează modificările la legea privind dubla cetățenie: Neconstituționale

Potrivit Departamentului juridic al Cancelariei Seimas, interdicția cetățeniei multiple din articolul 12 din Constituție nu a fost abolită în cadrul referendumului din 12 mai anul acesta, iar „posibilitățile cetățenilor Republicii Lituania de a fi cetățeni ai altor țări în același timp nu pot fi extinse în mod semnificativ prin lege”.

În prezent, există unsprezece excepții în care un cetățean al Republicii Lituania poate fi în același timp cetățean al altui stat. Andrius Bagdonas, membru al grupului Mișcarea Liberală, și Dalia Asanavičiūtė, o conservatoare, au înregistrat proiecte de amendamente la Legea privind cetățenia, care prevăd un al doisprezecelea caz în care un cetățean lituanian poate fi cetățean al unui alt stat în același timp.

În numele a peste 70 de parlamentari reprezentând partidele de guvernământ și de opoziție, dl Bagdonas propune să se permită păstrarea cetățeniei pentru cei care au dobândit cetățenia Republicii Lituania la naștere, dar nu au dobândit cetățenia unui alt stat aparținând Organizației Tratatului Atlanticului de Nord la naștere.

În cazul în care amendamentele la lege redactate de deputatul D. Asanavičiūtė vor fi adoptate, cei care au părăsit țara după 11 martie 1990 și au dobândit cetățenia unui stat membru NATO sau a unui stat partener al Uniunii Europene (UE) ar putea să își păstreze cetățenia Republicii Lituania.

În opinia juriștilor din Seimas, proiectele propuse sunt contrare Constituției.

„Constituția nu permite o reglementare juridică în temeiul căreia cazurile de dublă cetățenie nu sunt excepții extrem de rare, ci un fenomen obișnuit; Constituția nu permite legiuitorului să se ghideze după ideea că nu este necesar să fie limitate cazurile de dublă cetățenie (multiplă)”, spun avocații Seimas.

Potrivit acestora, Curtea Constituțională (CC) a declarat la 20 octombrie 2017 că Seimas nu poate stabili prin lege că cetățenii Republicii Lituania care au părăsit țara după restabilirea independenței la 11 martie 1990 și au dobândit cetățenia unei țări UE sau NATO pot fi cetățeni ai Republicii Lituania și ai unei alte țări în același timp, cu excepția cazului în care se organizează un referendum pentru a schimba Satversme.

„Excepția de la interzicerea cetățeniei duble (multiple) propusă de proiect (….) ar implica nu cazuri individuale, excepționale de dublă cetățenie, ci un număr mare de astfel de cazuri”, au declarat avocații Seimas în evaluarea proiectului inițiat de Bagdonas.

Potrivit acestora, doar 4 state membre UE (Irlanda, Austria, Cipru, Malta) nu sunt membre NATO. În opinia avocaților Seimas, regulamentul propus, potrivit căruia cetățenii Republicii Lituania ar putea deține doar cetățenia acelor state membre UE care sunt membre NATO (adică nu ar putea deține cetățenia Irlandei, Austriei, Ciprului, Maltei), ar ridica, de asemenea, îndoieli cu privire la respectarea principiului egalității persoanelor.

Departamentul Juridic este, de asemenea, critic față de modificările propuse de Asanavičiūtė la lege.

„Dintre cele 4 state membre ale UE care nu sunt membre NATO (Irlanda, Austria, Cipru, Malta), doar Cipru nu are un parteneriat cu NATO, astfel încât legislația propusă nu este substanțial diferită de cea pe care ÎCCJ a declarat-o neconstituțională”, spune Departamentul Juridic.

De asemenea, avocații Seimas au îndoieli cu privire la compatibilitatea proiectului lui Asanavičiūtė cu principiul egalității persoanelor, deoarece proiectul nu ar permite cetățenilor Republicii Lituania să dețină cetățenia cipriotă.

Departamentul de Drept critică, de asemenea, propunerea deputatului de a obliga un cetățean al Republicii Lituania să notifice dobândirea cetățeniei unei alte țări nu în termen de 2 luni, așa cum se cere în prezent, ci numai după expirarea pașaportului.

Potrivit juriștilor din Seimas, acest lucru înseamnă că un cetățean al Republicii Lituania care a dobândit cetățenia oricărei țări din lume, cum ar fi Rusia, ar putea utiliza un document care confirmă cetățenia Republicii Lituania pentru încă mulți ani, chiar dacă ar trebui să fie recunoscut ca și cum ar fi pierdut această cetățenie.

„O astfel de reglementare juridică (….) ar fi, în esență, o aprobare a nihilismului juridic”, a concluzionat Departamentul de Drept.

Potrivit avocaților, faptul că nu toți cetățenii Republicii Lituania care au dobândit cetățenia unui alt stat notifică autoritățile statului lituanian în termenul prevăzut nu constituie un motiv pentru a legaliza utilizarea unui document care confirmă cetățenia Republicii Lituania fără a avea de fapt dreptul la această cetățenie.

Departamentul juridic al Seimas subliniază că încetarea relației de cetățenie dintre stat și cetățeanul său nu poate depinde de valabilitatea pașaportului.

Juriștii Seimas sugerează obținerea avizului Guvernului cu privire la modificările aduse Legii cetățeniei.

ELTA reamintește că referendumul din 12 mai privind un amendament la Constituție care viza extinderea posibilității dublei cetățenii nu a avut succes. Potrivit datelor VRK, la referendum au participat 1 milion 413 mii 288 de alegători, adică 58,96%. 1 milion 26 mii 408 alegători, adică 74,13%, au votat în favoarea modificării Constituției în vederea menținerii cetățeniei, însă acest număr de voturi nu a fost suficient.

Pentru ca un amendament constituțional să fie adoptat, cel puțin jumătate din populația cu drept de vot trebuie să voteze în favoarea acestuia.

Referendumul din 2019 din Lituania privind păstrarea cetățeniei a fost, de asemenea, un fiasco.