Săptămâna aceasta se reunește Rezerva Federală a SUA și, spre deosebire de Banca Centrală Europeană (BCE), se așteaptă ca aceasta să mențină ratele la nivelurile actuale de 5,25%-5,50%. Motivul este reprezentat de datele puternice care continuă să vină din partea economiei americane, a declarat analistul Slovak Savings Bank, Marián Kočiš, într-un comentariu recent. Conform așteptărilor, BCE și-a redus ratele cu 0,25 puncte procentuale (p.p.) săptămâna trecută, începând astfel o relaxare treptată a politicii sale monetare, până acum foarte stricte.
Se așteaptă toamna
„Cu toate acestea, Fed va reduce ratele doar atunci când va avea mai multă certitudine că inflația se îndreaptă în mod sustenabil spre două procente. Așteptările pieței cu privire la începerea reducerii ratelor de către banca centrală americană au fost amânate până în toamnă”, a adăugat Kocic.
El a subliniat că, în timp ce activitatea economică din SUA a crescut într-un ritm solid, economia zonei euro a stagnat în ultimul an. Potrivit analistului, o parte a răspunsului se găsește în stimulentele fiscale, care pot fi observate în creșterea deficitelor din ultimii ani. Cheltuielile publice din SUA au contribuit la un sfert din creșterea economică în 2023. O schimbare de direcție în această politică nu este indicată de estimările pentru anii viitori, care vor continua să creeze presiuni inflaționiste.
Inflația din SUA, deși s-a temperat în ultimul an, rămâne ridicată, au avertizat analiștii. Rata sa anuală a ajuns la 3,4% în aprilie, iar datele privind inflația, în special în primul trimestru, au fost în general mai mari decât se așteptau. Inflația din SUA și cea din Europa au cauze parțial diferite, ceea ce poate explica momentul diferit al schimbărilor de politică monetară de o parte și de alta a Atlanticului.
Victoria lui Trump
„În SUA, inflația a fost împinsă în sus în principal de prețurile bunurilor și serviciilor. Originile sale pot fi urmărite până la susținerea masivă a pandemiei și la redresarea economică ulterioară post-pandemică. În Europa, pe lângă redresarea post-pandemică, creșterile de prețuri au fost, de asemenea, împinse în sus de șocul prețurilor la energie, care a fost ulterior transferat asupra prețurilor la alimente”, a explicat Kočiš.
Astfel, o economie puternică susținută de stimulente, o piață a muncii rezistentă și o rată relativ ridicată a inflației de până acum nu dau prea multe speranțe pentru un început anticipat al relaxării monetare a Fed, potrivit acestuia. Una dintre influențele viitoare ar putea fi eventuala victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie.
„Politicile sale anti-imigranți, eventualele reduceri de taxe sau măsurile protecționiste semnificative ar putea aduce presiuni inflaționiste suplimentare asupra economiei americane la care Fed va trebui să răspundă la un moment dat”, a adăugat analistul.