La fiecare cinci ani, începând din 1979, cetățenii Uniunii Europene aleg membrii Parlamentului European (europarlamentari). Deși există principii comune pe care statele membre trebuie să le aplice atunci când gestionează alegerile, există și o serie de diferențe. TASR oferă o scurtă prezentare generală a diferențelor dintre țări în cadrul viitoarelor alegeri europene din 6-9 iunie, pe baza site-ului oficial al UE dedicat alegerilor europarlamentare.
Data și numărul de zile în care cetățenii se prezintă la urne variază de la o țară la alta din cauza tradițiilor electorale ale acestora. În Țările de Jos, votul va începe joi, 6 iunie. A doua zi vor avea loc alegerile europarlamentare în Irlanda, iar sâmbătă în Letonia, Slovacia și Malta. În până la 20 de țări din UE, cetățenii își vor alege reprezentanții duminică, 9 iunie. Două țări vor organiza alegeri pe parcursul a două zile, și anume 7-8 iunie în Republica Cehă și 8-9 iunie în Italia. Din acest motiv, potrivit site-ului oficial, primele rezultate vor fi cunoscute abia duminică seara, când se vor închide secțiile de votare în toate țările.
Diferențe între țări
O altă diferență între unele țări este vârsta la care europenii pot vota. În Belgia, Germania, Austria și Malta, cetățenii UE pot vota de la vârsta de 16 ani, în timp ce în Grecia vârsta de vot a fost amânată cu un an. În restul țărilor UE, inclusiv în Slovacia, limita de vârstă este stabilită la 18 ani. Vârsta minimă pentru a candida variază, de asemenea – în timp ce în Spania, persoanele în vârstă de 18 ani pot candida la alegerile europarlamentare, în Slovacia și în Republica Cehă limita de vârstă a fost mutată la 21 de ani. În Grecia și Italia, candidații pot candida la europarlamentare începând cu vârsta de 25 de ani.
Participarea la alegeri este voluntară în majoritatea țărilor. Cetățenii sunt obligați să voteze în Belgia, Bulgaria, Luxemburg și, cu câteva excepții, în Grecia. Belgia și Luxemburg riscă amenzi pentru neparticipare și, de asemenea, au cea mai mare prezență la vot la alegerile europarlamentare din 2019 – 88,47% și, respectiv, 84,24%, față de o medie de 50,66% în toate țările, potrivit informațiilor publicate pe site-ul PE.
Majoritatea statelor membre permit votul din străinătate, fie prin poștă, fie la ambasada și consulatul altei țări. Acesta nu este cazul Slovaciei, Republicii Cehe, Maltei și Irlandei. În Estonia, cetățenii vor putea, de asemenea, să voteze online, votul electronic fiind disponibil în perioada 3-8 iunie.
La alegerile pentru PE se folosește reprezentarea proporțională. Aceasta înseamnă că numărul de membri aleși ai fiecărui partid depinde de proporția de voturi electorale pe care partidele le-au obținut. În majoritatea țărilor, inclusiv în Slovacia, alegătorii pot aloca voturi preferențiale pentru a schimba ordinea numelor de pe lista de candidați a partidului pe care l-au ales, potrivit informațiilor de pe site-ul PE. Cu toate acestea, în șase țări (Germania, Spania, Franța, Portugalia, Ungaria și România) nu este posibil să se aloce un vot preferențial. În Malta și Irlanda, alegătorii listează candidații în ordinea priorității.
Uniunea Europeană a încercat de mult timp să introducă un sistem electoral unic, dar fără succes. Ceea ce s-a obținut acum este o situație în care procedurile de desfășurare a alegerilor pentru PE sunt determinate de standarde juridice europene, care definesc norme comune pentru toate statele membre, și de norme naționale în același timp. Principiile comune sunt – alegerile se desfășoară pe parcursul a patru zile (de joi până duminică), numărul de europarlamentari aleși pentru un partid politic este proporțional cu numărul de voturi pe care acesta le-a primit, cetățenii UE care locuiesc într-o altă țară UE pot vota și candida în țara respectivă, iar fiecare cetățean poate vota o singură dată.