REYKJAVIK: Islanda își va alege sâmbătă noul șef de stat în cadrul unor alegeri prezidențiale care se anunță a fi o competiție strânsă între trei femei, printre care și fostul prim-ministru Katrín Jakobsdóttir.
Președintele Islandei are un rol în mare parte ceremonial în republica parlamentară nordică, fiind garantul constituției și al unității naționale. Cu toate acestea, el are puterea de a se opune prin veto la legislație sau de a o supune unui referendum. El este ales în mod direct pentru un mandat de patru ani și nu există o limită a numărului de mandate pe care le poate îndeplini.
Într-o țară cu 380.000 de locuitori, orice cetățean care strânge 1.500 de semnături poate candida. Președintele islandez Gudni Jóhannesson, extrem de popular, care se află în funcție din 2016 și a fost reales în 2020 cu 92% din voturi, a anunțat la începutul acestui an că nu va mai candida pentru un nou mandat.
Nicio temă centrală nu a dominat campania electorală, în care candidații candidează în mod tradițional ca independenți, fără afiliere la vreun partid. Alegătorii au de ales între 13 candidați.
Femeile conduc în sondaje
Katrin (48 de ani), care a condus un guvern de coaliție stânga-dreapta din 2017 până în aprilie, când a renunțat pentru a candida la președinție, a trebuit să lupte împotriva criticilor potrivit cărora ar fi prea politică pentru această funcție.
Katrín și alte două femei – Halla Tómasdóttir și Halla Hrund Logadóttir – sunt în frunte în sondajele de opinie. Halla este o femeie de afaceri în vârstă de 55 de ani, care a ieșit pe locul al doilea în alegerile prezidențiale din 2016, în timp ce Halla Hrund este o expertă de 43 de ani în domeniul mediului, al Arcticii și al energiei, iar în prezent este profesor adjunct la Universitatea Harvard din Statele Unite.
Potrivit unui sondaj publicat vineri în ziarul Morgunbladid, Katrin conduce cu 26%, urmată îndeaproape de Halla cu 24% și Halla Hrund cu 19%. Rezultatele alegerilor sunt așteptate în primele ore ale zilei de duminică.
Islanda a mai avut o femeie la președinție; în 1980, Vigdís Finnbogadóttir a devenit prima femeie din lume care a fost aleasă în mod democratic șef de stat. Ea a câștigat următoarele trei alegeri – în 1984, 1988 și 1992.
