Miniștrii Apărării din UE nu sunt de acord cu privire la utilizarea de către Ucraina a armelor occidentale împotriva Rusiei
Miniștrii apărării din Uniunea Europeană, reuniți marți la Bruxelles, nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la posibilitatea ca Ucrainei să i se permită să folosească arme occidentale pentru a lovi ținte din Rusia, relatează TASR, potrivit unui raport al agenției de presă DPA.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat într-o conferință de presă după reuniunea miniștrilor că astfel de atacuri de autoapărare pe teritoriul rusesc sunt în conformitate cu dreptul internațional dacă sunt efectuate într-o manieră proporțională. Cu toate acestea, el a precizat, de asemenea, că este la latitudinea fiecărui stat membru să decidă în această privință.
„Nimeni nu poate împiedica un stat membru să furnizeze arme Ucrainei și să-i lase pe ucraineni să folosească aceste arme în atacuri asupra unor obiective militare de pe teritoriul rusesc”, a declarat Borrell. Dar el a adăugat că un astfel de lucru nu poate fi impus nici membrilor UE.
Livrări de arme către Ucraina
Unele state membre ale UE furnizează în prezent arme Kievului cu restricții minime, în timp ce altele o fac cu condiția ca acestea să fie folosite doar pe teritoriul ucrainean, relatează DPA. În acest context, guvernul ucrainean susține că forțele sale trebuie să fie capabile să lovească și ținte din Rusia, întrucât aceasta din urmă lansează atacuri din afara granițelor sale.
Miniștrii Apărării din UE sunt, de asemenea, divizați cu privire la faptul dacă instructorii militari din UE ar trebui să fie autorizați să ofere instruire recruților ucraineni pe teritoriul ucrainean sau dacă recruții ar trebui să călătorească în UE în acest scop.
Borrell a remarcat în acest sens că unele state membre sunt îngrijorate de faptul că o astfel de instruire direct în Ucraina ar marca o mai mare implicare în conflict și ar duce la o nouă escaladare cu Rusia. Alte țări, la rândul lor, a spus el, au văzut un avantaj în eficiența mai mare a unei astfel de instruiri, care ar împiedica recruții ucraineni să „meargă de colo-colo”.
Acordarea priorităților Uniunii
Cu toate acestea, miniștrii apărării au reușit să ajungă la un acord asupra priorităților generale ale UE în materie de apărare în cadrul reuniunii de marți de la Bruxelles. În primul rând, în această privință, este „sprijinul neclintit al UE pentru Ucraina”, pentru care UE va utiliza „toate instrumentele sale disponibile”. DPA relatează că aceste instrumente includ un fond extrabugetar numit Facilitatea europeană pentru pace (EPF), în cadrul căruia UE s-a angajat să acorde Ucrainei un ajutor militar în valoare de cinci miliarde de euro, dar care este reținut de Ungaria.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a participat, de asemenea, la reuniune. El a descris apărarea aeriană drept „cea mai urgentă nevoie a Ucrainei”. El a adăugat că țările UE „intensifică furnizarea atât de muniție, cât și de sisteme de apărare aeriană, în special cele mai avansate, sistemele Patriot”.
Miniștrii apărării din UE au convenit, de asemenea, să prelungească sancțiunile împotriva regimului președintelui sirian Bashar Assad pentru încă un an, până la 1 iunie 2025. Aceste sancțiuni se aplică unui număr de 316 persoane și 86 de organizații.
