Din ce în ce mai mult FOMO: de ce ne este atât de teamă să nu ratăm ceva și care este rostul rețelelor sociale?

Apoi aveți FOMO (fear of missing out). Potrivit lui Goda Nausėdaitė, voluntar Youth Line și masterandă în psihologie clinică, teama constantă de a rata evenimente poate influența deciziile pripite și poate provoca anxietate și stres.

Justina Antropik, Head of Social Media and Digital Content la Tele2, adaugă că FOMO este declanșată de fluxul în continuă schimbare al rețelelor sociale, unde este important să se găsească un echilibru.

Teama de a te simți exclus

În ultimii ani, acronimul FOMO (Fear of missing out) a devenit din ce în ce mai frecvent în spațiul public. Acest termen este definit ca fiind teama persistentă de a rata experiențe plăcute cu alte persoane.

„Cuvântul cheie aici este „alții”. FOMO se caracterizează prin dorința de a se alătura la ceea ce fac ceilalți oameni. Noi, oamenii, avem o nevoie înnăscută de a aparține.

Atunci când nevoia noastră de conectare socială nu este satisfăcută, ne confruntăm cu singurătate, tristețe, sentimente de inferioritate, disperare, anxietate.

Atunci când se confruntă cu FOMO, o persoană experimentează amenințarea contactului social, ceea ce declanșează sistemul nervos simpatic, cunoscut și sub numele de răspunsul „luptă sau fugi”, iar apoi începe să caute modalități de a se simți ușurată”, explică G. Nausėdaitė.

Potrivit acesteia, FOMO poate fi resimțit în cele mai simple situații de viață. De exemplu, imaginați-vă că ați primit o invitație la o petrecere.

Chiar dacă nu sunteți dornici să participați, mergeți oricum pentru că știți că prietenii dvs. vor vorbi despre asta mai târziu și nu vreți să vă simțiți excluși din această experiență comună sau să pierdeți ceva distractiv.

„Un alt exemplu este atunci când o persoană aude despre realizările profesionale ale altora și se simte presată să participe la cursuri sau seminarii suplimentare pentru a nu se simți lăsată în urmă sau pentru a pierde o oportunitate de a se perfecționa”, spune ea.

Internetul a impulsionat răspândirea

G. Nausėdaitė remarcă faptul că, deși sentimentul fricii de a pierde ceva exista în trecut, nu era la fel de mult discutat.

Apariția rețelelor de socializare a sporit disponibilitatea informațiilor, iar oamenii au devenit mai conștienți de viețile altora.

„Rețelele sociale și tehnologia au schimbat fundamental modul în care percepem experiențele altor persoane, ceea ce, în sine, a sporit sentimentul de FOMO în societate.

De asemenea, globalizarea și accesul mai ușor la informații ne-au făcut mai conștienți de diferite oportunități. Acest lucru ne poate face să simțim că ratăm ceva care ne-ar putea îmbunătăți calitatea vieții”, spune ea.

Rețelele de socializare vă permit să vedeți ce fac prietenii, membrii familiei sau chiar străinii în întreaga lume, spune ea, ceea ce poate da falsa impresie că toată lumea trăiește mereu ceva interesant, iar oamenii încep să compare diferite domenii ale vieții lor cu alții.

„De asemenea, rețelele de socializare pot încuraja participarea la diverse activități doar pentru a încărca o fotografie și a da impresia că ești activ.

În acest caz, oamenii iau decizii pe baza imaginii lor sociale, mai degrabă decât pe baza nevoilor sau dorințelor lor reale”, spune Nausėdaitė.

Șeful rețelelor sociale și al conținutului digital de la Tele2 este de acord. Potrivit lui Antropik, FOMO pe rețelele de socializare se poate manifesta sub forma „doom scrollling” – atunci când nu ne putem întoarce privirea de pe ecran pentru că ne este teamă să nu pierdem ceva important.

„Rețelele sociale ne oferă o modalitate de a rămâne conectați, informați și conectați.

Dar este important să fim critici în fața abundenței de conținut – să ne dăm seama că nu trebuie să participăm la toate evenimentele sau discuțiile postate aici și nici să urmărim fluxul de trafic sau de comentarii în continuă schimbare în fiecare minut.

Cercetările au arătat deja că rețelele de socializare pot avea un impact asupra bunăstării emoționale, așa că cel mai bine este să găsiți un echilibru și să le folosiți cu moderație.

Nu veți pierde cu adevărat nimic dacă nu vă mai uitați la o postare pe Reels înainte de a merge la culcare”, spune Antropik.

„Head of Social Media and Digital Content” de la Tele2 te sfătuiește să te folosești de unele dintre setările rețelelor sociale.

De exemplu, setați o limită de timp pentru rețelele de socializare pe zi – când atingeți limita, veți fi avertizat când este timpul să puneți telefonul deoparte.

Antropik sugerează, de asemenea, să dezactivați notificările de la rețelele sociale și să schimbați locația pictogramelor aplicațiilor pe ecran, pentru a fi mai greu să le deschideți din obișnuință.

Consecințele pot fi de lungă durată

Potrivit lui Nausėdaitė, teama de a rata un eveniment important poate interfera cu capacitatea de a evalua în mod adecvat situația și de a face alegerile pe care le dorește sau trebuie să le facă, deoarece oamenii iau decizii pripite pe baza opiniilor altora. FOMO poate avea, de asemenea, consecințe pe termen lung.

„Consecințele pe termen lung pot fi resimțite atunci când începe să interfereze cu viața noastră de zi cu zi. Cercetările arată că FOMO are un impact direct asupra depresiei, anxietății și stresului.

Poate fi însoțit de o satisfacție redusă cu privire la calitatea vieții proprii, de sentimente de lipsă de încredere în sine și de dificultăți de concentrare pe prezent, deoarece începe să trăiască cu proiecții viitoare și cu ceea ce ar putea fi făcut în loc să se concentreze pe aici și acum”, spune expertul.

Una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce FOMO, spune ea, este reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale.

Practicarea atenției și a altor forme de meditație vă poate crește capacitatea de a vă concentra pe prezent, mai degrabă decât să vă gândiți la ceea ce vă lipsește.

„Este important să înveți să recunoști când deciziile sunt luate în legătură cu FOMO. Acest lucru poate fi făcut prin a vă întreba: este cu adevărat ceea ce am nevoie, îmi satisface asta nevoile?

Prin definirea clară a ceea ce este important, devine mai ușor să rezistați impulsului de a face ceva doar pentru că alții fac acest lucru.

Iar dacă nu vă puteți ajuta pe voi înșivă, ar trebui să căutați ajutor la psihologi sau psihoterapeuți”, ne sfătuiește G. Nausėdaitė.