După succesul extremei drepte în alegerile europene din Olanda, votul se mută în Irlanda și Cehia

Partidul Libertății (PVV), antiimigrație, al euroscepticului olandez Geert Wilders, și-a consolidat poziția în Parlamentul European, sondajele de după vot indicându-l pe locul al doilea și obținând șapte locuri. Se crede că acesta este doar primul dintr-o serie de câștiguri pentru partidele de extremă dreapta în Uniunea Europeană (UE), întrucât sondajele arată că acestea ar putea câștiga un sfert din cele 720 de locuri din Parlamentul European.

Majoritatea celor 27 de țări ale UE, inclusiv cele mai puternice Germania și Franța, vor vota duminică, un total de 370 de milioane de alegători fiind eligibili pentru a-și exprima voința în aceste alegeri.

Parlamentul European este ales într-un moment de mare instabilitate geopolitică și în condițiile în care războiul Rusiei în Ucraina continuă de mai bine de doi ani, ceea ce trage un semnal de alarmă cu privire la amestecul Kremlinului într-o campanie de dezinformare.

Extrema dreaptă încearcă să profite de frustrarea și oboseala alegătorilor față de numeroasele crize din ultimii cinci ani, inclusiv pandemia COVID și invazia Moscovei. Perspectiva unei oscilații spre dreapta zguduie principalele grupuri din Parlamentul European – Partidul Popular European (PPE), conservator, și socialiștii și democrații de stânga. Este probabil ca aceștia să rămână cei mai mari, dar actualul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea avea parțial nevoie de sprijinul extremei drepte pentru a-și asigura un al doilea mandat.

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că Uniunea Europeană este în pericol din cauza reprezentării ridicate a extremei drepte în Parlamentul European.

Accent pe imigrație

În Țările de Jos, Wilders și-a salutat partidul ca fiind „cel mai mare câștigător”, după ce a câștigat alegerile generale de anul trecut și a profitat din nou de valul de sentimente anti-imigrație.

Dar principalul său adversar, Frans Timmermans, a cărui alianță verde-stânga pare să fi ieșit învingătoare, câștigând opt locuri, a insistat că prezența puternică a partidelor proeuropene a fost „un semnal important”.

Vineri, ștafeta a fost pasată în Irlanda, unde, pentru prima dată în alegerile europene, migrația și sistemul de azil sunt temele principale. Mulți dintre candidați sunt anti-imigrație, independenți sau reprezintă diverse partide naționaliste care nu au avut prea mult succes în alegerile de până acum.

Sentimentul anti-imigrație este deosebit de acut într-o țară în care 20% din populație s-a născut în afara Irlandei și în care anul acesta a sosit un număr record de solicitanți de azil. Dar întrebarea cheie rămâne dacă Fine Gael, formațiunea de centru-dreapta a premierului Simon Harris, va obține mai multe voturi decât principalul partid de opoziție, Sinn Fein. În aceeași zi au loc și alegeri locale.

Sprijinul pentru Sinn Fein, formațiunea naționalistă de stânga, a scăzut puternic în ultimii ani, deoarece alegătorii săi, în principal din clasa muncitoare, nu apreciază poziția progresistă și pro-migrație a partidului.

Apatia

Mai la est, în Republica Cehă, politicienii se confruntă cu apatia atunci când vine vorba de alegerea Parlamentului European, ultima prezență la vot din 2019 fiind a doua cea mai scăzută din UE, de 28,72%. Sondajele de opinie arată că mișcarea ANO a fostului premier miliardar Andrej Babiš conduce, în fața coaliției de centru-dreapta.

În timpul campaniei electorale, au existat îngrijorări cu privire la interferențele rusești, iar autoritățile cehe au blocat un site web despre care bănuiau că este folosit de Kremlin pentru a răspândi propaganda rusă.

Site-ul Vocea Europei face, de asemenea, obiectul unei anchete în Belgia, sediul Parlamentului European, unde legislatorii sunt suspectați că au primit bani pentru discursuri pro-Rusia.

La sfârșitul săptămânii, atenția se va îndrepta către cele mai puternice economii, care își vor deschide secțiile de votare. În Franța, se așteaptă ca Adunarea Națională a lui Marine Le Pen să fie în frunte, în Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, iar în Ungaria, partidul de extremă-dreapta Fidesz al premierului Viktor Orban. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă-dreapta, este așteptată pe locul al doilea, după conservatorii din opoziție. În Austria, se așteaptă ca Partidul Libertății, de extremă dreapta, să câștige.