111 deputați au votat pentru, niciunul împotrivă, iar doi s-au abținut.
„Votul de astăzi va rămâne în istoria culturii noastre și în istoria întregului concept de politică culturală lituaniană”, a declarat conservatorul Vytautas Juozapaitis, președintele Comisiei pentru cultură din Seimas, înainte de vot.
El a reamintit că adoptarea acestei legi a necesitat ani de zile și mai multe legislaturi ale Seimas-ului.
„Această legislație nu trebuie înțeleasă ca un set de reguli cotidiene sau interne, deoarece a da sens culturii noastre ca materie orizontală care ne leagă națiunea este cel mai important lucru aici. În sfârșit, ajungem la o înțelegere comună a importanței culturii ca suflet al statului și al națiunii”, a declarat Juozapaitis.
Ministrul Culturii, Simonas Kairys, a numit elaborarea acestei legi drept una dintre cele mai importante lucrări din mandatul său.
Legea stabilește obiectivele politicii culturale, principiile sale generale, definește și consacră concepte-cheie în domeniul culturii, cum ar fi cultura, competențele culturale și creative, instituția culturală, patrimoniul cultural și actorul cultural.
Conform legislației adoptate, principiile fundamentale ale politicii culturale sunt cooperarea, orizontalitatea, respectul pentru creativitatea umană, accesibilitatea culturii, internaționalizarea culturii, „distanța respectuoasă” și distinctivitatea.
O importanță deosebită este acordată principiului orizontalității pentru a promova cooperarea intersectorială și interdisciplinară și pentru a consolida legăturile dintre politica culturală și alte politici publice, cum ar fi mediul, economia și inovarea, finanțele, apărarea națională, dezvoltarea regională, protecția socială, transporturile, sănătatea, educația și știința, justiția, politica externă și alte domenii de politică.
Legea afirmă că cultura este fundamentul statului lituanian și al societății civile, iar patrimoniul cultural este un obiect al securității naționale.
De asemenea, aceasta stabilește competențele principalelor instituții care formulează și pun în aplicare politica culturală, sistemul de actori culturali, relația dintre instituțiile de stat și cele municipale în punerea în aplicare a politicii culturale și dezvoltarea competențelor actorilor culturali.
Se așteaptă ca instituțiile culturale naționale să își asume un rol de lider în domeniile care le sunt încredințate și să asigure dezvoltarea pe termen lung a implementării politicii culturale. De asemenea, este evidențiată contribuția organizațiilor neguvernamentale.
„Artiștii asigură vitalitatea și relevanța culturii și continuitatea identității culturale, reflectând și răspunzând în mod creativ la provocările culturale și valorice emergente și la schimbările geopolitice, economice, sociale și de altă natură”, se arată în document.
Ministerul Culturii speră că, odată cu intrarea în vigoare a legii, impactul pozitiv ar trebui să fie resimțit de diverse grupuri țintă.
