Potrivit Ministerului Agriculturii, pentru a rămâne competitivi, produsele de protecție a plantelor trebuie folosite doar atunci când este nevoie și doar în măsura în care este necesar pentru a proteja plantele.
„În prezent, lipsa alternativelor în Lituania limitează grav posibilitățile de a renunța la produsele de protecție a plantelor utilizate în prezent sau de a le înlocui cu produse mai puțin riscante, ceea ce lipsește și la nivelul UE”, precizează Ministerul Agriculturii.
Hărți de fertilizare
Membru al Consiliului Asociației Lituaniene a Cultivatorilor de Cereale Jan Udo SPARENBORG, care conduce de 12 ani o imensă fermă de 3500 ha în regiunea Šiauliai, spre Naujoji Akmene, spune că știința nu stă pe loc și că agricultura va avea un scop mai precis în viitorul apropiat.
Producătorii de utilaje lucrează la tehnologii pentru a reduce utilizarea produselor de protecție a plantelor, spune el.
Există camere de luat vederi care pot face distincția între buruieni și care pot pulveriza doar o anumită zonă în care sunt prezente buruienile. Dronele pot fi folosite pentru a zbura în jurul unui câmp, pentru a face fotografii și pentru a evalua situația în vederea unei utilizări mai bine direcționate a substanțelor chimice.
„Cred că în câțiva ani tehnologia va veni și fermierii vor face agricultură în acest fel. Noi lucrăm deja cu hărți de fertilizare.
Noi facem fertilizarea principală, iar celelalte fertilizări se bazează pe harta de potențial. Cu alte cuvinte, ne uităm la imaginile din satelit din ultimii 10 ani și vedem care este potențialul de producție.
Fertilizăm doar acolo unde randamentul potențial este mai mare”, a declarat dl Sparenborg. Acest lucru reduce inputurile, economisește bani și protejează mediul înconjurător.
Dacă cineva își imaginează că fermierii își stropesc câmpurile în vreun fel, în cantități uriașe, acesta este un mit, a spus el.
Fermierii își calculează costurile, iar produsele de protecție a plantelor sunt foarte scumpe, în funcție de an și de condițiile meteorologice, costul produselor de protecție a plantelor poate fi cuprins între 80 și 120 de euro pe hectar.
„Iar dacă folosim schema completă, ar putea fi de 200 de euro pe hectar. Nu ne propunem să folosim multe substanțe chimice.
Țările baltice, inclusiv Lituania, folosesc cea mai mică cantitate de produse de protecție a plantelor”, a declarat un reprezentant al Asociației Lituaniene a Cultivatorilor de Cereale. Germania, Anglia și Franța, de exemplu, au un spectru de buruieni complet diferit.
Există borhotul cenușii, care devine rapid rezistent la substanțele active.” Potrivit domnului Sparenborg, în Germania și Anglia, unde terenurile sunt cotate cu 90 de puncte, iar randamentul grâului la hectar este de două-trei ori mai mare decât în Lituania, nu este posibil să se cultive. Pentru că există un mucegai care domină, iar substanțele chimice nu mai funcționează.
De fapt, această buruiană a apărut deja în Lituania și a fost deja găsită în sudul țării, în jurul Marijampolė și Joniškis. Prin urmare, fermierii sunt îndemnați să fie vigilenți și să își monitorizeze câmpurile.
„Dacă în ferma mea ar apărea o iarbă precum iarba pigmeilor, m-aș duce pe câmp și aș smulge-o eu însumi”, a spus el.
Pulverizarea se face în principal noaptea
Fermierii din țara noastră colaborează îndeaproape cu apicultorii, care sunt obligați să informeze apicultorii cu 48 de ore înainte de pulverizare. Apicultorii pot închide apoi albinele peste noapte în timp ce câmpurile sunt stropite.
Dl Sparenborg a explicat că pulverizarea câmpurilor este controlată, cu reguli stricte care trebuie respectate și cu distanțe care trebuie menținute față de șanțuri și corpuri de apă.
„Pe pulverizatorul propriu-zis există un indicator de vânt și putem monitoriza viteza vântului. De obicei, pulverizăm noaptea, deoarece există o evaporare mai mică a agentului de protecție a culturilor, albinele nu zboară noaptea și, de obicei, nu există vânt noaptea. Și există mai puțin stres asupra plantelor. Vara, pulverizăm noaptea. Nu pentru că am face ceva interzis”, a spus el.
De fapt, Sparenborg s-a întrebat de ce a interzis UE neonicotinoidele. Înainte, fermierii puteau să folosească beitzul, care era singura modalitate de a proteja rapița oleaginoasă în toamnă împotriva dăunătorului gărgăriță.
Deoarece utilizarea beitzului nu mai este posibilă, fermierii sunt obligați să stropească rapița cu insecticide împotriva cicadei. „Cicadela își depune larvele în sistemul radicular al rapiței și o distruge.
Iar când foloseam beitz, cicadele mâncau ingredientul activ și gata”, a spus el.
Comentariul președintelui Asociației lituaniene a medicilor de medicină generală (de familie) Julius KALIBATAS:
Înțeleg că acolo unde sunt sute de hectare, unde există agricultură, unde se calculează exact cât este nevoie, de ce este nevoie, când este nevoie – asta este o altă problemă.
Eu însumi am o fermă, locuiesc la țară, iar vecinii mei și-au stropit terenurile agricole cu pesticide și a fost destul de mult vânt, iar eu mă trezesc dimineața și văd peștii din iazul meu înotând toți cu burta în sus. Am vorbit cu vecinii după aceea.
Pur și simplu au otrăvit peștii și asta a fost tot. A trebuit să scot tot peștele și să curăț. Le-am cerut vecinilor mei să nu mai facă astfel de prostii.
Iarba trebuie cosită tot timpul, va fi o pajiște frumoasă și nu va mai fi nevoie să pulverizăm nimic, pentru că și oamenii se otrăvesc. Acești oameni și-au otrăvit și albinele în acest fel, aveau o mulțime de albine și în fiecare an acestea se micșorau.
Din 11 stupi nu a mai rămas nimic. Pentru că au stropit iarba, meri, peri, tot ce au putut, au stropit toată zona… Vă spun să fiți raționali, să nu faceți asta…
Sunt în favoarea fermelor organice, unde cerealele și fructele sunt cultivate organic, și cred că acesta este viitorul nostru. Sper că mai devreme sau mai târziu pesticidele vor fi abolite, deoarece s-a dovedit că sunt dăunătoare pentru organismul uman.
Unii scriu că sunt suspectate efecte cancerigene. În calitate de medic, mă opun categoric pesticidelor.
Există grădini colective de 6 acri fiecare, parcelele sunt mici. Oamenii pe care îi cunosc dezrădăcinează păpădiile de pe parcelele lor, iar pajiștea este frumoasă, fără să fie nevoie să toarne vreo otravă pe buruieni.
Cifre
În primul trimestru din 2024, 155 761 kg de erbicide au fost exportate, în timp ce 1 031 012 kg au fost importate; în 2023, 651 167 kg de erbicide au fost exportate, în timp ce 4 095 024,2 kg au fost importate, respectiv; în 2022, 768 720,7 kg de erbicide au fost exportate, în timp ce 5 171 994 kg au fost importate.
De exemplu, în 2018, suprafața de grâu de toamnă tratată cu produse de protecție a plantelor (PPP) a fost de 385 748,5 ha și au fost utilizate 468 054,2 kg de PPP (100% ingredient activ). În 2014, cifrele corespunzătoare au fost de 338 932,9 ha și 436 849,31 kg.
De exemplu, în 2018. suprafața de rapiță de iarnă tratată cu PPE a fost de 127 835,6 ha și s-au aplicat 135 121,82 kg de PPE. În 2014, suprafața a fost de 97 241,1 ha și s-au aplicat 99 449,53 kg de PPE.
