Descoperirile arată că temperatura probelor de rocă prelevate din crater la sfârșitul perioadei cretacice – acum 145-66 milioane de ani – era de 330 °C.
Rezultatele sugerează, de asemenea, că impactul cu asteroidul nu a eliberat atât de mult dioxid de carbon pe cât se credea anterior.
Potrivit autorului principal al studiului, Pim Kaskes, geolog la Universitatea Liberă din Bruxelles, craterul Chicxulub nu este ușor de accesat, dar este foarte bine conservat.
De fapt, oamenii de știință au avut nevoie să găsească „rocile și materialele potrivite” și apoi să le aplice tehnicile potrivite, ceea ce a rezolvat misterul dispariției dinozaurilor.
Reamintim că oamenii de știință au colectat mostre de sol din craterul antic Chicxulub din Mexic și au găsit niveluri neobișnuite de iridiu.
Acest element se găsește de obicei în mantaua și crusta planetelor, dacă este transportat de un asteroid primitiv.
Și se pare că a fost prezent în craterul Chicxulub în urmă cu 66 de milioane de ani, chiar la marginea perioadei Cretacic-Paleogen, când a avut loc extincția în masă a dinozaurilor.
În cadrul unor studii ulterioare, oamenii de știință intenționează să analizeze evenimentele imediat după coliziune și impactul acestora asupra lumii la începutul erei Cenozoice și în primele milenii.
